Menu
cache/resized/7a303faa48902efd848c7494b9385c2b.jpg

RED

Rapid Engineering Diagnostic

Specialize in:

...
Latest News

“Kuo Mau Fanau’i Fo’ou”: Palēmia ‘Akilisi Pohiva Featured

“Kuo Mau Fanau’i Fo’ou”: Palēmia ‘Akilisi Pohiva

Nuku'alofa, 27 'Aokosi 2015. Kuo nga’unu mai ‘eni ‘a e fonua ki he tu’unga kuo lahi ‘a e longoa’a ‘i hono ngāue hala ‘aki ‘a e mafai mo e founga ngāue pea ‘oku mahu’inga heni ke tau siosio lelei ki he tukutuku’au mai ‘a e hoko hake ‘a e Pule’anga ko’eni ki he fohe mo e ngaahi tukupā na’e fakahoko.

‘I he taimi tatau ‘oku fepaki lahi ia mo e anga ‘o ‘etau vakai ki he me’a ‘oku lolotonga hoko pea ‘oku mo’oni ai e lau ‘a e lea Tonga “oku ‘ikai tatau ‘a e ngutu mo e tuhu”.

Ko e taha ‘o e kaveinga tefito na’e hopo hake mo e Pule’anga ko’eni ko ‘enau tukupā ke tau’i ‘a e faiahala. ‘Oku mālie he ‘oku mālohi mo e tu’u ‘a e mītia ‘i honau fatongia pehe ki he kau fakaanga tau'atāina ‘o e Pule’anga pea ‘oku malava leva mei heni ke fakamaau’i lelei ‘e he kakai ‘o e fonua ‘a e ngaahi me’a ‘oku hoko.

‘Oku to’o mai heni ke fai ha vakai kiai ‘a e fetohi’aki mālie ‘i he vaha’a ‘o e Minisitā Lao malōlō Williami Clive Edwards mo e Palēmia ‘Akilisi Pohiva ‘i he konga ki mui ‘o Ma’asi ‘a ia ‘oku fekau’aki tonu ‘eni mo e na’ina’i ‘a Edwards fekau’aki mo e ngaahi ngāue hala ‘oku hoko ‘i he Kapineti ‘a ia ‘oku ne tui ‘oku totonu ke fakahoko ha ngāue kiai

Ko e tali mei he Palēmia na’e fakaleleloto ‘a ia na’e hā ‘i he’ene tohi tali ‘a e kupu’i setesi ko’eni;“‘Oku ou fokotu’u atu kiate koe, hili ‘a hono fakafuakava’i ‘o e Hou’eiki Minisita, na’a ku fanongo lelei ki ai, pea mau fakamo’oni hingoa kotoa ki ai, temau talangofua mo tauhi ma’oni’oni ‘a e Konisitūtone mo fai homau lelei taha ki he lelei fakalukufua ‘a e pule’anga ‘o ‘Ene ‘Afio mo e kakai ‘o e Fonua, te u lau ia kuomau fanau’i fo’ou.” (‘Akilisi Pohiva 30 Ma’asi 2015).

‘Oku hā mahino mei ai ‘a e fo’i lea ko e fanau’ifo’ou ‘a ia ‘oku ‘uhinga ia ko e fakahoko ‘a e fatongia ‘i he ma’a mo e totonu. ‘Oku kehekehe lahi ‘eni mo e me’a ‘oku ho’ata mai kitu’a he kuo ‘osi hoko ‘a hono mamau’i ‘o e Konistūtone ‘e he Palēmia mo ‘ene kau Minisitā pea kuo a’u ‘eni ‘a e fonua ki he fuofua faka’ilo faka Fale Alea ‘i he malumalu ‘o e liliu faka Temokalati.

Ko e fehu’i ‘oku muimui mai heni pe ko e hā ‘a e ngāue kuo fakahoko ki he faihala na’e ‘uhinga ai ‘a e tohi launga ‘a Edwards ‘a ia na’e fakahū ki he Palēmia ‘i he ‘aho 9 ‘o Ma’asi 2015. ‘Oku mahu’inga ‘a e tohi fakatokanga ko’eni ‘a Edwards he ko’eni kuo tekeutua ‘o hange ko Kao ‘a e ngaahi ngāue hala kuo hoko he fonua ‘o tō kehekehe ai ‘a e ma’u ‘a e Palēmia mei he’ene kau Minisitā pea ko e me’a pe ‘oku iku kiai ko hono lohiaki’i ‘a e fonua.

Na’e hā foki ‘i he tali ‘a Edwards ki he tali mei he Palēmia ‘i he ‘aho 2 ‘o ‘Epeleli 2015 ‘a e lea koeni;

“Oku fakamāfana ki he motu’a ni ‘a e hā mai kuo fai ‘a e fanau’ifo’ou mo e fakamolemole hili ho’omou fuakava pea kuo fakamolemole’i homou kuohili ‘o hangē koia na’e hā mai ‘i ho’o tohi. ‘Eiki Palēmia ‘oku ou toe fokotu’u atu ki he Feitu’u na koe fakamolemole ‘oku ‘a e ‘Otua pē ko ‘etau Tamai. ‘Oku ‘ikai ha totonu ‘a e Feitu’u na keke fakamolemole’i ha anga ta’etotonu ‘a ha taha ‘o e Hou’eiki memipa ‘o e Kapineti kuo fakahoko ki he kakai ‘o e fonua mo ‘enau koloa pehē ki he’enau totonu ‘o monuka ai ‘a e Konisitūtone mo e Lao ‘o e fonua.” (Clive Edwards, 2 ‘Epeleli 2015)

‘Oku mahu’inga lahi foki ‘eni he na’e hā mahino ‘i he tali ‘a e Palēmia kia Edwards kuo fai e fanau’ifo’ou pea kuo fai mo e liliu mo e fakamolemole kae hili koia ‘oku ‘ā’āsili ‘a e hoko ‘a e ngaahi faihala ‘oku fai kiai ‘a e tukuaki’i pea ‘oku ‘alu ke toe fakalalahi ange. ‘Oku muimui’i pe foki ‘e he ngaahi mītia mo e kakai ‘o e fonua ‘a e ngaahi māfihunga ko’eni pea ‘oku tu’u fehu’ia leva heni ‘a e tukupā ‘a e Palēmia ke tau’i ‘a e faihala ‘i he fonua.

Ko e faka’ilo faka Fale Alea ko’eni ‘o e Minisitā ki he Ngaahi Ngāue Lalahi ‘Etuate Lavulavu ‘oku mahino lelei ai ‘oku ‘i ai ‘a e me’a ‘oku fehālaaki ‘i hono fakalele ‘o e fonua. ‘Ikai ngata ai ka ‘oku hā mahino lelei mai ‘a e tukutuku’au mai ‘a e ngaahi ngāue hala pea ‘oku ‘ikai pe ke ho'ata mai 'oku maholoholo hifo.

Kuo fakamo’oni’i ‘e he Minisitā Pa’anga ‘Aisake Eke ‘i he’ene malanga ‘i he Fale Alea ‘i hono fakafoki ki he Fale ‘a e lipooti fekau’aki mo hono faka’ilo ‘o Lavulavu ‘oku mo’oni na’e hoko ‘a e ngaahi me’a ‘oku fakahoko kiai hono tukuaki’i ‘o e Minisitā ko’eni pea 'oku ma'u 'a e ngaahi fakamo'oni kiai ‘i he Potungāue Pa’anga. Na’e toe poupou foki kiai mo e fokotu’u mei he kōmiti makehe ‘a e Fale Alea na’a nau ngāue ki he fokotu’u faka’ilo ko’eni.

‘Oku hā ngali ‘ao’aofia ‘a e ngāue ki he faka’ilo ko’eni he ‘oku ho’ata mai ‘a e poupou mo hono taukapo’i ‘e he Palēmia mo e Pule’anga ‘enau Minisitā ‘a ia ‘oku fanongo atu kiai ‘a e kakai ‘o e fonua ‘i he ngalu’ea. ‘Oku langa foki ai heni mo e manatu ki he ‘uluaki tohi mahino mo fakamatāpule na’e fakahoko ‘e Clive Edwards ki he Palēmia ‘i he 26 ‘o Ma’asi ‘o hā ai ‘ene na’ina’i ki he tu’unga hono fakalele ‘o e fonua ‘a ia na’a ne faka’osi ‘i he’ene tohi ‘a ‘ene fakatokanga ki he Palēmia ke fakahoko ha ngāue ki he’ene kau Minisitā hangē koia ‘oku hā atu ‘i lalo.

“Faka’osi ‘oku ou fie lave nounou heni ki he pehe na’e ‘i ai ho’o mou MOU pea ngalingali ‘oku ‘i ai ha ngaahi kupu ai ke fakafaingata’a’ia’i ‘a e Feitu’una ke ‘oua teke lava ‘o fakahoko ha me’a ki ho’o kau Minisitā. ‘Oku ou fokotu’u atu heni ‘e ultra vires he mafai aofangatuku ‘o e Palemia ‘o e fonua mo e Konisitutone ‘o Tonga pea ‘e ‘ikai lava ke ha’i ho nima ‘i he fa’ahinga aleapau ke ta’ofi ai ko e mei hono fakahoko ha tu’utu’uni ki ha Minisitā ‘oku ta’efe’unga mo e fatongia”. (Clive Edwards 26 Ma’asi, 2015)

‘Oku ‘uhinga ‘a Edwards heni kuopau ke fakahoko ‘e he Palēmia hono fatongia totonu ko hono fakapapau’i ‘oku muimui ‘a e Pule’anga ki he lao mo e ngaahi tu’utu’uni ngāue ‘a e fonua ka ‘oku ‘ikai ko ‘ene taukapo’i ‘a e faihala hangē koia ‘oku lolotonga hoko ‘i he Fale Alea.

Kapau ‘e tohoaki ‘etau manatu ki he to’u Fale Alea ‘o e ta’u 2003 ‘a e tu’ukāivi ‘a e Palēmia ‘o e ‘aho ni ‘Akilisi Pohiva ke fakahoko hano vakai’i ‘a ‘Etuate Lavulavu he koe tokotaha faihia ia. Na’e makatu’unga ‘eni mei hono fakahū pilisone ‘o Lavulavu ‘i Salt Lake City lolotonga ia ‘ene hoko ko e Fakafofonga ‘o e Fale Alea ‘o Tonga ‘i he 2003. Ko e ‘aho ni kuo tala ‘e he Palēmia ko e Minisitā ‘eni ‘oku ‘ofa mo falala taha kiai.

Kapau leva ko e ‘uhinga kuo fanau’ifo’ou ‘a Lavulavu pea koe hā leva e me’a ‘oku faka’ilo faka Fale Alea ai?. Ko e hā ‘oku kei hokohoko atu ai pe ‘ene ngāue hala ‘o tupu ai hono fakafepaki’i ‘e he Fale’i fakalao ‘a e Potungāue, Posesi Bloomfield fekau’aki mo e teu fakatau me’angāue langa ‘a Vava’u?, Ko e hā na’a ne maumau’i ai ‘a e Konisitūtone ‘i he’ene hiko veve he ‘aho Sapate? moe ngaahi fehu'i lahi faufaua 'oku natula tatau fekau'aki mo e Minisitā ko'eni.

Kaikehe ko e māhina pe ‘eni ‘e 4 mei he fetohi’aki ko’eni pea kuo hokohoko lelei mai ‘a e ngaahi hoha’a ‘a e kakai ‘o e fonua ki he founga ‘oku fakalele ‘aki ‘a e Pule’anga pea ‘oku ‘ilo lelei kiai ‘a e Tonga kotoa. Ko’eni kuo a’u ki he fuofua faka’ilo Faka Fale Alea ‘i he Pule’anga Faka Temokalati ‘a ia ‘oku hoko ia ‘i he taimi ‘o e Palēmia ‘a ‘Akilisi Pohiva.

Ko e fehu’i leva heni ‘oku fai kiai ‘a e tokanga pe ‘e liliu ‘a e taumu’a ngāue mo e tukupā ‘a e Palēmia mei he Tau’i ‘o e Faihala ki he Poupou’i ‘o e Faihala?. Na’e hā pe foki ‘eni ‘i he tali ‘a Edwards ‘i he ‘aho 2 ‘o ‘Epeleli.“Ko e me’a ‘oku hā mai kiate au ‘i he momeniti ko’eni kuo liliu ho’o ‘asenita ngāue pea ‘oku totonu ke fakalea ‘o pehē poupou’i ‘a e faihala”. (Clive Edwards 2 ‘Epeleli, 2015)

Ko e tali ki he fehu’i koia ‘oku lolotonga fanongo pe kiai ‘a e kakai ‘o e fonua ‘i hono ‘omi ‘o e ngaahi feme’a’aki ‘a e Fale ‘i he ngalu’ea pea ‘oku fakamaau’i ai pe ‘e he si’i kakai ‘o e fonua ‘a e me’a ‘oku hoko mo nau tu’u telinga mo e tailiili pe koe hā koā ‘a e me’a ‘e hoko.

‘E hoko nai ‘a e fakamaau totonu ‘i he fonua ni pe ‘e tuku fakatatali ‘i ha ngaahi ‘uhinga siokita mo fakafo’ituitui na’a mole ‘a e mafai mo e vā faka politikale?. ‘E mahu’inga ange ‘a e tauhi vā mo e fakapone he Lao mo e Tototonu?. ‘Oku tau faka’amu ‘e tu’u fakataha ‘a e Hou’eiki Mēmipa ‘o e Fale Alea ke tau’i ‘a e Faihala pea ke fakamavahe’i ‘a e uite mei he tea he ‘oku tatau e lao ki he taha kotoa.

Kuo ngāue popula si’i kakai masiva ‘o e fonua ko e ngāue hala ‘aki ‘a e pa’anga ‘oku lau ngeau mo afe ‘i he Pule’anga mo e sekitoa taautaha. Ko’eni kuo hangē ka tau fakakuikui kitautolu mei he laukilu mo e miliona ‘i he ‘uhinga ko e mafai mo e tu’unga.

‘Oku mahu’inga ke tā e lango kei mama’o telia na’a tau toki hahaka hake kuo tomui. ‘Oku totonu ke fakatokanga’i ange ‘e he Palēmia ko e fanau’i fo’ou ‘oku tu’o taha pea ka tu’o lahi pea ‘oku hala leva ia ki langi pea toe hala foki ki mamani. ‘Oku tau fakatu’amelie pe he ‘oku ‘ikai puli ha me’a ta’e tene ‘Afio’i.

6 comments

  • Kaufusi
    Kaufusi Friday, 01 January 2016 19:19 Comment Link

    Tau a'u mai ki he ta'u fo'ou ni pea tau manatu ki he fanau'ifo'ou.
    Ko e maalie lahi hono fakama'opo'opo mai 'e he Kakalu pea mo e Matangitonga e ngaahi ngaue 'a e Kapineti a Pohiva peau tui leva hoku mataso'ata louniu keu sio ki he fanau'ifo'ou na'e lau he kuo fele 'a launga, fele 'a tohi tangi, hopo'i 'ene Minisita, pea teu mo e ngaahi me'a kehekehe tupu mei he ngaahi faitu'utu'u ni faka papeliane 'a e Palemia pea mo e Kapineti. Teuaki mo e 'atita'i 'o e potungaue kotoa he kuo hulutu'a e fakamole ia mo hilioo ia i he patiseti. Te'eki ai ha Pule'anga ia 'e pehee! Taimi ke 'atu mo hoku matalouniu ke sio 'aki 'e he kau poupou nau kei mate ma'a 'Aki ee!

    Report
  • Matangi Tokelau
    Matangi Tokelau Thursday, 03 September 2015 18:05 Comment Link

    Toe pe 'eni kenau papitaiso pea tuku mo e loi ki he kakai 'o e fonua.

    Report
  • Sifa
    Sifa Monday, 31 August 2015 16:00 Comment Link

    Kapau na ko e fa'u 'a e tohi fanau'ifo'ou e he PM teu tui kiai he ko e lea ia mei hono loto, ka koena ko e fa'u ia e he media advisor pe ko Viliami Taufa, pea ange ke toki lau mo fkmooni kiai e PM, ta oku ikai ko e ko e fanau'ifo'ou ia, oku ui leva ia ko e FAKA'AUHA FO'OU. Ko e talu si'ene koteme ke pehe'i mo pehe'i pea 'ai ee mo ee, koeni 'atu e mafai ia pea ta'utu pe ia o fakamo'oni mo kamo ka e fai e fakakaukau ia e he kakai kehe, ui atu leva ia ko e FAKAKAUKAU'I KEHE ... Maalie ee

    Report
  • student\s85501960
    student\s85501960 Saturday, 29 August 2015 14:16 Comment Link

    'Oku totonu ke tau manatu'i ma'u pe 'oku 'iai e me'a ko e fanau'i fo'ou mo'oni mo e fanau'i fo'ou loi. Kapau ko e fanau'i fo'ou mo'oni pea ta 'oku tau lele'aki e mo'oni pea kapau ko e fanau'i fo'ou loi, me'apango ia ta kuo fakalele'aki hotau pule'anga 'a e loi mo e kaakaa. 'Ofa pe 'oku tau hao pe.

    Report
  • Saimone
    Saimone Saturday, 29 August 2015 13:29 Comment Link

    'Oku mole ke mama'o keu kau kiha tafa'aki ka 'oku ou malie'ia he 'analaiso koeni 'oku fakahoko pea 'oku to'omai moe ngaahi fakamo'oni fefeka kiai 'o 'ikai koe fakamahamahalo. Neongo 'oku tau loto kotoa ke 'oange ha faingamailie ki he Palemia ke fakalele e fonua ka 'i he taimi tatau 'oku tau ngaue 'aki pe hotau 'atamai lelei ke tau sio ki he ngaahi me'a ka 'oku 'ikai ko 'etau ongo fakafo'ituitui. Kapau leva 'e pehe ni 'a e sio ki he ngaahi me'a pea 'oku ifo hono lau he 'oku lelei e 'uhinga.

    Report
  • S. Takamilo
    S. Takamilo Thursday, 27 August 2015 22:27 Comment Link

    Malie e fanau'i fo'ou kuo fakahoko.

    Report

Leave a comment

Make sure you enter all the required information, indicated by an asterisk (*). HTML code is not allowed.

back to top